Ne prezentãm
Servicii
Ofertã de programe
Posbilitãti de excursii
Preturi
Rezervãri
Carte de oaspeti
Contact
Pagina principalã
Catalog online
HU | RO | EN | DE

Created by DirectWeb in 2005 (c).
Posibilitãti de excursii

Frumuseþile Secuimii
Incã din evul mediu locuitorii acestui þinut au þinut cont de faptul cã zonele Ciucului, Covasnei, Gheorgheniului ºi Mureºului sunt la o distanþã egalã de Odorheiu Secuiesc. De aceea Odorheiu Secuiesc a devenit centrul religios, ºcolar ºi judecãtoresc al zonei. Aºa ºi-a dobândit statutul de oras- mamã ºi zona Odorheiului denumirea de þinutul-mamã. În zilele noastre aceastã afirmaþie este invers valabilã: turiºtii au posibilitatea sã ajungã la obiectivele însemnate efectuând cãlãtorii de o zi, fãrã a fi nevoit sã-ºi ia toate bagajele cu ei sau sã se mute. Daca doriþi sã cunoaºteþi þinutul nostru, Odorheiu Secuiesc este punctul ideal de pornire.

Iatã câteva dintre atracþiile acestui þinut.

ODORHEIU SECUIESC


un oraº pitoresc cu mãrturii istorice ºi culturale, care a reuºit sã-ºi pãstreze atmosfera primitoare. Dezvoltarea istoricã ºi economico-politicã a localitãþii se leagã cu evenimentele petrecute în zona secuimii. Se remarcã prin monumentele sale arhitecturale specifice ºi prin bisericile inedite. Poate fi vizitat muzeul local, ruinele cetãþii medievale "Székely Támadt", biserica si mãnãstirea franciscanã în stil baroc, clãdirea primãriei municipale, biserica reformatã, parohia ºi biserica catolicã, liceul "Tamási Áron", clãdirea liceului pedagogic "Benedek Elek", casa memorialã a lui Tompa László, casa de culturã, strada istorica Kossuth etc.

BÃILE SZEJKE


este zona de agrement al municipiului Odorheiu-Secuiesc aflându-se în valea de o frumuseþe rarã a Pârâului Sós. Aici este organizat de mai mult de douã decenii Festivalul folcloric Szejke, unde este prezentatã tradiþia vie a folclorului autentic din þarã ºi peste hotare. Aici se afla împrejmuit de expoziþia de porþi populare, monumentul ºi mormântul lui Orbán Balázs (1829-1890), scriitor, istoric, etnograf, publicist, fotograf ºi personalitate publicã.

SIGHIªOARA


oraº istoric sãsesc, împrejmuit de Munþii Ardealului. Pentru mulþi una dintre atracþiile principale ale oraºului este legatura acestuia cu Dracula - în oraºul vechi, între zidurile cetãþii medievale se gãseºte casa în care s-a nãscut Vlad Þepes in anul 1431, locuind acolo pânã la vârsta de 4 ani. Cetatea medievalã cu nouã turnuri adãposteºte astãzi Muzeul Istoric, ceasul de turn, biserica mãnãstirii dominicane, care a devenit în 1566 biserica evangelicã cea mai importantã a saºilor. Este o memorie de neuitat urcarea celor 172 de trepte acoperite, care duc spre biserica în stil gotic aflat pe muntele oraºului.

CRISTURU SECUIESC


este centrul cultural ºi economic al depresiunii Cristurului. În ograda conacului Gyárfás se afla pãrul, despre care se spune, cã sub ramurile acestuia poetul Petõfi Sándor a scris ultima sa poezie. Poetul a petrecut ultima sa noapte din viaþã în acest oraº înaintea bãtãliei de la Albeºti în 1848, unde a cãzut pe câmpul de luptã, mormântul lui aflâdu-se in cimitirul Timafalvi. De la monument puteþi sã ajungeþi la crucea de piatrã aflat pe înãlþimile dealului, numit Jézuskiáltó. Cine este interesat de construcþiile þãrãneºti poate sã le admire în curtea muzeului Molnár István.

BÃILE HOMOROD


cunoscut dupã izvoarele sale minerale. Caracteristicile acestor izvoare sunt prezenþa îmbelºugatã ale microelementelor cum ar fi Li, Mn, Br sau J. Debitul izvorului Kápolnás este de 7200 l. Sunt utilizate atât în scopuri curative, cât ºi ca apã de bãut. Dupã unele dovezi indirecte putem spune, cã apa acestor izvoare au fost folosite ºi în timpul ocupaþiei romane.

MIERCUREA CIUC


municipiu judeþean, important punct economic ºi turistic. Cel mai de seama monument istoric este Cetatea Miko clãdit de contele Hidvegi Miko Ferenc înre anii 1623-1631, astãzi Muzeul Secuiesc al Ciucului. In 1969 în spatele cetaþii s-a înfiinþat un muzeu al satului, unde puteþi sã admiraþi construcþii þãrãneºti reprezentative zonei Ciucului. Cea mai importantã instituþie de învãtãmânt din oraº este Liceul Márton Áron, cu o tradiþie de peste 400 de ani, clãdit între anii 1909-1911, numit în 1990 dupã episcopul catolic Márton Áron, care a învãþat aici.

ªUMULEU-CIUC


Strãvechi loc de pelerinaj al secuimii catolice ºi a ceangãilor din Moldova. Incã din sec. al XV.-lea credincioºii sau adunat la ªumuleu cu ocazia sãrbãtorilor Sfântei Maria. In fiecare an, în sâmbata Rusaliilor, catolicii din Secuime ºi Moldova, dar ºi din alte parþi, vin în pelerinaj la biserica Sfântei Fecioare Maria. Un rol important în cadrul procesiunii de Rusalii îl are unul din cele mai valoroase obiecte ale bisericii, labarumul ºi statuia Sfântei Fecioare fãcãtoare de minuni, datatã din sec. al XVI-lea. Tot aici la ªumuleu are loc an de an din 1931 "Intâlnirea celor o mie de fete secuience" festival de dans popular.

CORUND


Este una din cele mai mari comune ale judeþului Harghita, cea mai renumitã aºezare a þinutului Sãrii. Numele de Corund e inseparabil de ceramica popularã, fiind unul din centrele olãritului popular din Transilvania. Materia primã pentru olãrit, lutul de bunã calitate, se extrage de lângã pârâul Sãcãdat, care curge pe partea vesticã a satului. Mãrfurile artizanale expuse în faþa caselor atrag turiºtii care trec prin satul Corund. Ei pot alege din frumoasele obiecte din ceramicã, pai sau rogojinã, articole din lânã, iascã sau lemn.

LACU ROSU


lacul de baraj natural se aflã în Muntii Hãsmas la altitudinea medie de 980, într-o zonã deosebit de pitoreascã. Clima este montanã, temperatura medie anualã 5,5 grade C, cu vânturi moderate. Se recomandã pentru odihnã, vacantã ºi turism. Într-o zi ploioasã din1837 o parte a versantului nord-vestic al muntelui s-a prãbuºit ºi a obturat valea unde se uneau patru pâraie, dând naºtere lacului. Suprafaþa lacului este de 12,6 ha, adâncimea maximã de 10,5 m. Staþiunea se aflã la distanþã de 32 km din centrul oraºului Gheorgheni, pe drumul national DN 12C. Condiþiile climaterice specifice recomandã aceastã staþiune pentru tratarea asteniilor nervoase, surmenaj ºi afecþiuni glandei tiroide.

CHEILE BICAZULUI


chei in Carpaþii Orientali, pe valea râului Bicaz, în continuarea Lacului Rosu, are lungimea de 5 km.Cheile Bicazului atrag prin frumuseþea lor numeroºi turiºti. Pereþii de calcar ai Cheilor Bicazului, având înãlþimi între 200-300 m, sunt un rezultat al fierestruirii lor de cãtre apele repezi ale Bicazului, dând impresia unor adevãrate ziduri de cetate medievalã. Pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stâncos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al cãrui vârf este þinta alpiniºtilor încercaþi.